Chiar asa dependenti de mess suntem ? Adica da, e folositor, dar de la asta si pana la a sta la 1 si ceva noaptea in fata blocului si sa vorbesti despre mess, e drum lung.

De unde a pornit ?

Ma intorceam in noaptea asta de la cineva, si am avut pana la bicicleta, asa ca am mers pe jos ultimele 20 de minute. Buun, chiar mi-a placut, pentru ca imi place aerul de dupa ploaie, nici lume nu prea era, deci perfect.

La un moment dat aud niste voci si pe masura ce ma apropii incep sa disting si discutia:

- Baga-mi-as %$#@ in el de mess ..(moment in care am sprijinit bicicleta de un gard, si am inceput sa umflu la roata, pretext ca sa stau sa ascult discutia)

- Ce ma, iar nu-ti merge ?

- Nu ma, si nu pot sa vorbesc cu Robi. Toata dimineata nu s-a conectat si vroiam s-o scot pe undeva.

- Pai suna si tu la administratorii retelei si vezi ce are.

- Ii tot sun dar imi zic ca nu stiu.(restul neinteresant for my point)Buun .. mai trebuie sa zic ceva ?

Adevarat ca de felul meu cam urasc discutiile pe mess, dar e folositor in anumite situatii.

Totusi nu cred ca un ”:)” poate inlocui zambetul persoanei cu care vorbesti,

sau chiar vibratiile din glasul celui/celei cu care vorbesti la telefon.

So .. renunt la mess .. aveti telefoane, multi stiti unde stau, mai am si mail (chiar daca nu o sa (mai) raspund la intrebari de “sanatate” pe mail .. mail-ul o sa fie doar daca aveti sa-mi trimiteti poze/etc).

Desigur ca la aceasta decizie a contribuit si faptul ca am revazut azi unul dintre episoadele mele favorite din The Outer Limits: The Haven.

Probabil ca o sa-mi treaca candva, dar deocamdata asta e decizia mea.

(Nu, nu ma apuca o data pe an, a trecut ~un an si sase luni de ultima oara :) .)

La blog sau alte chestii (ca sa nu va induca titlul in eroare) nu renunt. E vorba doar de mess.